Ce se modifică față de 2017:  


Una din condițiile din 2017 care acum nu se mai aplică este aceea ca societatea să nu fi desfășurat activități din categoria celor de mai jos:  

  • activități în domeniul bancar; 
  • activități în domeniile asigurărilor și reasigurarilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii; 
  • activități în domeniul jocurilor de noroc; 
  • activități de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale. 

Astfel societățile care desfășoară aceste activități vor deveni, dacă îndeplinesc cele 3 condiții de mai sus, microîntreprinderi - incepand cu 1 Ianuarie 2018.

 

A doua condiție care nu se mai aplică în 2018 este cea referitoare la activitățile de consultanță și management. Dacă veniturile realizate din activități de consultanță și management depășeau 20% din totalul veniturilor, societatea în cauză trebuia să plătească impozit pe profit, indiferent dacă îndeplinea celelalte criterii. Această limitare nu mai este valabilă în 2018. 
 
A treia condiție eliminată din 2018 este cea referitoare la nivelul capitalului social. Dacă în 2017, societățile cu un capital social de minim 45.000 lei puteau opta pentru plata impozitului pe profit, chiar dacă îndeplineau condițiile de încadrare ca microîntreprindere, această opțiune nu mai este valabilă în 2018.  

Update 02.04.2018: Societățile care în prezent sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microintreprinderilor vor putea opta pentru impozitul pe profit.

 

Plafon microîntreprindere 2018


Revenind, poate cea mai importantă condiție (având în vedere numărul agenților economici cărora li se aplică) este cea referitoare la plafonul reprezentând veniturile înregistrate în 2017. 

Limita acestui plafon a fost majorată de la 500.000 EUR, cât era în 2017, la 1.000.000 EUR (plafonul valabil în 2018).  
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exercițiului financiar în care s-au înregistrat veniturile (detalii aici).

 

Optiunea pentru aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderii

Update 02.04.2018: Societățile care în prezent sunt obligate să plătească impozit pe veniturile microintreprinderilor vor putea opta pentru impozitul pe profit.

 

Trecerea de la impozit pe profit la microintreprindere în 2018


Toate societățile care au plătit impozit pe profit în anul 2017 și care au realizat în exercițiul financiar 2017 venituri mai mici de 1.000.000 EUR vor deveni, începând cu 1 Ianuarie 2018, plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. 

Trecerea de la impozit pe profit la microîntreprindere implică depunerea declarației de mențiuni (declarația 010 sau declarația 700). Declarația 010 (sau 700) pentru trecerea la microîntreprindere se depune până la data de 31 martie 2018. 

Codul fiscal, Art. 55. - Termenele de declarare a mențiunilor 
(2) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microintreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microintreprinderilor. 

  
Dacă în cursul anului 2018 se produc modificări în structura capitalului (capitalul social nu mai este deținut de persoane, altele decât statul și unitățile administrativ-teritoriale) sau societatea intră în dizolvare, urmată de lichidare, nu mai este aplicabil impozitul pe veniturile microintreprinderilor și se trece la impozit pe profit.  
  
În acest caz, microintreprinderea comunică organelor fiscale competente ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a anului fiscal următor. 

 

Trecerea de la microîntreprindere la impozit pe profit în 2018


Societățile care în cursul anului 2018 realizează venituri mai mari de 1.000.000 EUR sunt obligate să schimbe formă de impozitare-de la impozit pe veniturile microintreprinderilor la impozit pe profit. Veniturile luate în calcul sunt cele realizate de la începutul anului 2018.  

Codul fiscal, Art. 52. - Reguli de ieșire din sistemul de impunere pe veniturile microintreprinderii în cursul anului 
(1) Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 1.000.000 euro, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul în care s-a depășit această limită. 


Impozitul pe profit urmează să se aplice începând din trimestrul în care s-a depășit plafonul de 1.000.000 EUR.  
  
Organele fiscale vor fi notificate privind modificarea formei de impozitare a societății, respectiv trecerea la impozit pe profit, prin depunerea declarației 010 sau a declarației 700 în termen de 15 zile de la sfârșitul lunii în care s-a depășit plafonul de 1.000.000 EUR.

 

Cotele de impozitare microîntreprinderi 2018


Cotele de impozit pe veniturile microintreprinderilor în anul 2018 sunt:  

  • 1% pentru microintreprinderile care au unul sau mai mulți salariați; 
  • 3% pentru microintreprinderile care nu au salariați.   

 

Condiția cu privire la existența a cel puțin unui salariat se consideră îndeplinită în următoarele cazuri:  

  • societatea are încheiat un contract de muncă cu un salariat cu normă întreagă; 
  • societatea are persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi; 
  • societatea are încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată;   

 

Condiția nu se consideră îndeplinită dacă există un singur contract de muncă cu timp parțial ori două sau mai multe contracte de muncă cu timp parțial pentru care normele, însumate, nu reprezintă echivalentul unei norme de 8h/zi.  
  
Modificarea numărului de salariați impune, dacă este cazul, modificarea cotei de impozitare. 


Astfel:  

1. Dacă microintreprinderea are cel puțin un salariat cu normă întreagă sau mai mulți salariați cu timp de lucru parțial datorează impozit de 1%.

Dacă în timpul unui trimestru încetează contractul singurului angajat sau încetează un contract cu timp parțial iar timpul de lucru cumulat al celor rămași nu însumează 8 ore / zi, microintreprinderea va datora impozit de 3% începând din trimestrul în care nu s-a mai îndeplinit condiția referitoare la numărul de salariați. Totuși, se datorează 1% dacă în cursul aceluiași trimestru se încheie un nou contract de muncă ce conduce la respectarea condiției privitoare la existența unui salariat. Noul contract trebuie încheiat pe o perioadă nedeterminată sau pe o perioadă determinată de 12 luni.

 

2. Dacă microintreprinderea nu are salariați sau are salariați cu timp parțial pentru care normele de lucru, însumate, nu reprezintă echivalentul a 8h/zi, aceasta datorează impozit pe venit de 3%.

În cazul în care încheie un contract de muncă cu normă întreagă sau mai multe contracte de muncă cu timp parțial pentru care timpul de lucru cumulat este cel puțin echivalentul unei norme de 8h/zi, microintreprinderea va datora impozit de 1% începând din trimestrul în care condiția este îndeplinită.

Atenție însă - contractele de muncă trebuie încheiate pentru o perioadă nedeterminată sau determinată de cel puțin 12 luni. 

 

Calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor în 2018


Calculul impozitului pe veniturile microintreprinderilor se realizează prin aplicarea cotei de 1% sau 3% (prevăzute anterior) asupra veniturilor impozabile - baza de impozitare.  

 

Baza de impozitare pentru microîntreprinderi 2018

 

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:
a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse; 
b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție; 
c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale; 
d) veniturile din subvenții; 
e) veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil sau au fost constituite în perioada în care persoana juridică română era supusă impozitului pe veniturile microintreprinderilor; 
f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil; 
g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii; 
h) veniturile din diferențe de curs valutar; 
i) veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora; 
j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul "709", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; 
k) veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite, potrivit legii, titulari inițiali aflați în evidența Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau moștenitorii legali ai acestora; 
l) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului; 
m) veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin. 

 

Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit regulilor enunțate anterior se adaugă următoarele: 

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul "609", potrivit reglementărilor contabile aplicabile; 

b) în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor care își încetează existența, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanțelor și datoriilor cu decontare în funcție de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului; 

c) rezervele, cu excepția celor reprezentând facilități fiscale, reduse sau anulate, reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor, care au fost deduse la calculul profitului impozabil și nu au fost impozitate în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinației rezervei, distribuirii acesteia către participanți sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv; 

d) rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care microîntreprinderile au fost și plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării. 

 

Trebuie observat faptul că există un element specific trimestrului IV an anului, respectiv faptul că doar pentru acest din urmă trimestru se ia în calcul, dacă este cazul, diferența favorabilă dintre veniturile respectiv cheltuielile cu diferențele de curs valutar. Cu alte cuvinte, dacă este cazul, diferența pozitivă dintre veniturile și cheltuielile din diferențele de curs de la litera b de mai sus.  

 

Microîntreprinderile care efectuează sponsorizări, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994, cu modificările și completările ulterioare, pentru susținerea entităților nonprofit și a unităților de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați cu cel puțin un serviciu social licențiat, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor până la nivelul valorii reprezentând 20% din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul în care au înregistrat cheltuielile respective. 

 

Facilități pentru microîntreprinderi

 

În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.