Ce presupune măsura de simplificare, respectiv regulile privind taxarea inversă

 
Taxarea inversă (efectul aplicării măsurilor de simplicficare) reprezintă o modalitate de simplificare a plății taxei.  
 
Prin această nu se efectuează nicio plată de TVA între furnizorul/prestatorul și beneficiarul unor livrări/prestări, acesta din urmă datorând, pentru operațiunile efectuate, taxa aferentă intrărilor și având posibilitatea, în principiu, să deducă respectiva taxă.  
 
Această modalitate de simplificare a plății taxei se realizează prin emiterea de facturi în care furnizorul/prestatorul nu înscrie taxa aferentă, inclusiv pentru avansuri, aceasta fiind calculată de beneficiar și înregistrată atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă pe valoarea adăugată. Furnizorul/prestatorul are obligația să înscrie pe factură mențiunea ”taxare inversa”.  
 
Colectarea taxei pe valoarea adăugată la nivelul taxei deductibile este asimilată cu plată taxei către furnizor/prestator. Din punct de vedere contabil, beneficiarul înregistrează în cursul perioadei fiscale în care taxa este exigibilă suma taxei aferente în următoarea formulă contabilă : 4426=4427.  
 
Prevederile acestui alineat sunt valabile pentru orice alte situații în care se aplică taxarea inversă. 

 
Cumpărătorii pot suferi pierderi semnificative prin aplicarea necorespunzătoare a regulilor privind taxarea inversă

 
În cazul neaplicarii taxării inverse prevăzute de lege, respectiv în situația în care furnizorul/prestatorul emite o factură cu TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 331 alin.(2) din Codul fiscal și nu înscrie mențiunea ”taxare inversa” în respectiva factură, iar beneficiarul deduce taxa înscrisă în factură, acesta își pierde dreptul de deducere pentru achiziția respectivă de bunuri sau servicii deoarece condițiile de fond privind taxarea inversă nu au fost respectate și factura a fost întocmită în mod eronat.  
 
Aceste prevederi se aplică și în situația în care îndreptarea respectivei erori nu este posibilă din cauza falimentului furnizorului/prestatorului. Această din urmă precizare lasă loc însă pentru corecția documentelor întocmite eronat. 

 
Care este regula aplicabilă în cazul schimbării legislației pentru tranzacțiile în curs

 
Regula generală: pentru orice livrare se aplică regimul în vigoare la data exigibilității de taxă. Exigibilitatea taxei intervine la data la care a intervenit faptul generator. 
 
Astfel: 
- în situația în care faptul generator de taxă intervine până la data de 1 ianuarie 2016 inclusiv, nu se aplică taxare inversă dacă factura este emisă după data de 1 ianuarie 2016, sau dacă prețul se plătește în rate și după această dată; 
– pentru facturile emise până la data de 31 decembrie 2015, pentru care faptul generator intervine după data de 1 ianuarie 2016, taxarea inversă se aplică numai pentru diferența pentru care taxa este exigibilă după 1 ianuarie 2016. 

 

Exemple pentru situații care pot apărea în practică la aplicarea taxării inverse

 
Exemplu (se emit facturi parțiale în 2015, iar factura finală în 2016):  
În cursul anului 2015 o persoană impozabilă contractează construirea și achiziționarea unei clădiri cu o societate imobiliară care deține și titlul de proprietate asupra respectivei clădiri care urmează să fie construită. Valoarea clădirii stabilită prin contract este de 10 milioane lei. Furnizorul a emis facturi parțiale în sumă de 8 milioane lei în anul 2015 și TVA aferentă 1.920.000 lei. Faptul generator de taxă conform art 281 alin.(6) din Codul fiscal intervine în martie 2016. 
La emiterea facturii pentru întreaga valoare a clădirii se vor regulariza facturile parțiale emise în anul 2015, astfel: 
– storno facturi parțiale nr. …./2015 – 8 milioane lei, cu semnul minus -1.920.000 lei (TVA); 
– valoarea clădirii: 10 milioane lei, din care: 
– regularizare facturi parțiale 2015: 8 milioane lei (cu semnul plus) +1.620.000 (TVA recalculată la cota de 20% de la data faptului generator) 
– diferența 2016: 2 milioane – taxare inversă 
 
Exemplu (se încasează avans în perioada în care societatea este neplătitoare de TVA iar livrarea are loc în 2016, când societatea s-a înregistrat în scopuri de TVA): 
O mică întreprindere încasează în anul 2015 suma de 50.000 lei pentru livrarea unui teren construibil, aplicând regimul special de scutire prevăzut de art. 310 din Codul fiscal. Începând cu data de 1 decembrie 2015, mica întreprindere devine persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Livrarea terenului are loc în luna februarie 2016. Valoarea totală a terenului construibil este de 150.000 lei. Persoana impozabilă în cauză are obligația să efectueze următoarele regularizări la data livrării terenului: 
– storno factură parțială nr. …./2015 – 50.000 lei, cu semnul minus – scutit TVA 
– regularizarea facturii parțiale din 2015 în februarie 2016: 50.000 lei (cu semnul plus) + 10.000 (TVA calculată la cota de 20% de la data faptului generator, dar fără aplicarea taxării inverse – art.280 alin.(7) din Codul fiscal) 
– diferența exigibilă 2016: 100.000 lei – taxare inversă 
 
Exemplu (se vinde o clădire în 2015 și se facturează în 2016): 
Persoana impozabilă A vinde persoanei impozabile B o clădire în luna decembrie a anului 2015, când are loc și faptul generator de taxă conform art. 281 alin.(6) din Codul fiscal. Valoarea clădirii este de 20 milioane lei și TVA de 4.800.000 lei aferentă vor fi plătite de cumpărător în rate lunare egale timp de 8 ani. Ambele persoane sunt înregistrate normal în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Factura se emite pe data de 10 ianuarie 2016, dar nu se aplică regimul de taxare inversă. De asemenea, cota aplicabilă este de 24%, de la data faptului generator de taxă. Chiar dacă factura ar fi fost emisă cu întârziere în   din anul 2016, tratamentul fiscal ar fi același.