Split TVA: ce reguli sunt aplicabile în cazul cesiunii de creanță
Publicat la 05.10.2017 in Plata defalcata a TVA
2059 0 comentarii
Intrarea în vigoare a prevederilor privind plata defalcată a TVA (Split TVA) va avea un impact major asupra cesiunilor de creanțe, indiferent de forma în care se realizează, motiv pentru care și în acest caz trebuie acordată o atenție sporită regulilor care guvernează acest tip de operațiune.
De la 1 Octombrie se aplică prevederile privind plata defalcată a TVA, aplicarea sistemului fiind opțională până la sfârșitul anului. Până în acest moment, prevederile ordonanței, așa cum a fost formulată inițial, rămân în vigoare, fără semne că s-ar renunța la acest mecanism, astfel încât începând cu 1 Ianuarie 2018, sistemul va deveni obligatoriu în această formă (dacă legea de aprobare a ordonanței nu-i va aduce modificări).
Cesiunile de creanțe reprezintă unul dintre aspectele asupra căruia trebuie insistat, având în vedere că sistemul de plată defalcată a TVA implică respectarea unor reguli specifice.
Mai întâi însă, despre cesiunea de creanțe.
Cesiunea de creanță reprezintă actul juridic prin care o persoană (creditor cedent) transmite altei persoane (debitor cedat) dreptul pe care îl are de a încasa o anumită sumă de bani. Cu alte cuvinte, dacă o societate are de încasat o sumă de bani de la un partener, poate transmite unui alt partener dreptul de a încasa sumă respectivă.
Societățile comerciale apelează la cesiunea de creanțe, de regulă, din mai multe motive, respectiv:
- pentru a stinge o datorie față de un alt partener. De exemplu, societatea X are de încasat o sumă de 100 lei de la clientul Y, și are de achitat o sumă de 200 lei către un furnizor Z. Încheind un contract de cesiune de creanță, societatea X transferă furnizorului Z dreptul de a încasa de la Y sumă de 100 lei, stingând în același timp, din datoria față de Z, o sumă mai mică sau egală cu 100 lei.
- sumele de încasat au depășit scadență sau șansele de recuperare a sumei sunt diminuate, motiv pentru care creanța este cesionata către persoane juridice specializate în recuperări de creanțe. În aceste cazuri cesiunea de creanțe se face la o vloare mai mică decât valoarea nominală a creanței.
Iată ce prevede Ordonanța 23 / 2017 referitor la cesiunea de creanțe:
Art. 15, alin (2), pct. (4) În cazul în care creanțele rezultate din livrări de bunuri/prestări de servicii sunt cesionate de furnizor/prestator altor persoane, cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA al furnizorului/prestatorului cedent contravaloarea TVA din factura care face obiectul cesiunii. În situația în care suma încasată de la cesionar este inferioară taxei pe valoarea adăugată din factura care face obiectul cesiunii, la data încasării acestei sume, furnizorul/prestatorul virează diferența în contul de TVA propriu.
Aplicarea acestei prevederi este mai complexă decât ar părea la prima vedere.
Iată, concret, cum se transpune în practică această prevedere.
Plecăm de la motivele pentru care o societate apelează la cesiunea de creanțe (expuse mai sus) și analizăm pe rând, respectiv:
Cesiunea este utilizată pentru a stinge o datorie către un al doilea partener
Din exprimarea legiuitorului pare că această situație nici nu a fost luată în seamă (cesionarul are obligația să plătească în contul de TVA ...), deși este tot o cesiune de creanță, perfect valabilă și posibilă, des întâlnită în practică.
În această primă situație, după cesiune, clientul Y va achita suma datorată societății X direct furnizorului Z. Pentru societatea X, cesiunea de creanță înseamnă stingerea creanței clientului Y, concomitent cu stingerea datoriei pe care o are față de furnizorul Z. Presupunem că tranzacțiile provin din operațiuni impozabile pentru care se aplică aceeași cotă de TVA, motiv pentru care acest tip de cesiune rămâne fără impact în ceea ce privește plata defalcată a TVA.
Lucrurile stau diferit în cazul în care operațiunile care stau la baza creanței respectiv datoriei au regim diferit de impozitare (taxabile vs scutite, taxabile cu cote diferite), dar acest caz face subiectul unei alte analize.
Creanța a fost cesionata unui terț în schimbul unei sume de bani
Acesta este situația asupra căreia legiuitorul a vrut să-și îndrepte atenția și care se analizează cel mai bine prin intermediul unui exemplu concret.
Plecăm de la premisa că societatea X are de încasat suma de 1.190 lei (1.000 lei bază și 190 lei TVA) de la un partener comercial, provenită dintr-o livrare realizată în Iulie 2017. Societatea X decide să-și înstrăineze creanța, motiv pentru care apelează la un terț căruia i-o cesionează contra unei sume, în 31 ianuarie 2018, astfel:
- cazul 1: creanța a fost cesionata pentru suma de 1.000 lei
- cazul 2: creanța a fost cesionata pentru o sumă mult mai mică, de numai 150 lei.
Cazul 1 - creanța a fost cesionata pentru suma de 1.000 lei. În acest caz, cesionarul va achita cedentului suma de 1.000 lei astfel:
- 190 lei în contul de TVA al cedentului;
- restul de 810 lei în contul curent al cedentului.
Cazul 2 - creanța a fost cesionata pentru suma de 150 lei, caz în care cesionarul va achita cendentului suma de 150 lei integral în contul de TVA. În plus, cedentul are obligația de a transfera din contul curent în contul de TVA diferența până la 190 lei (contravaloarea TVA din creanța cesionată), respectiv 40 lei.
Impactul asupra cedentului
Pentru un impact sporit, presupunem ca cedentul nu aplica sistemul de TVA la încasare. Astfel, pentru livrarea de 1.190 lei care a stat la baza creanței, cedentul a achitat TVA-ul, cel probabil din disponibilul aflat contul curent. Odată cu cesiunea creanței, contul de TVA:
- pentru cazul 1 i se alimentează cu suma de 190 lei proveniți de la cesionar;
- pentru cazul 2 i se alimentează cu suma de 150 lei proveniți de la cesionar si 40 lei transferați din contul curent.
În ambele cazuri, cedentul trebuie să apeleze la ANAF pentru a i se permite transferul din contul de TVA în contul curent a sumei de 190 lei, dar acest lucru se realizează într-un interval de cel puțin trei zile, interval de incert având în vedere numărul mare de cereri cu care se ca confrunta ANAF urmare a aplicării acestul sistem.
- Pe acelasi subiect
- Plata defalcată a TVA (Split TVA), abrogată începând cu 1 februarie 2020
- 1 Martie, prima zi de plată defalcată a TVA pentru anumiți contribuabili
- A fost publicată legea 275 / 2017 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA
- A fost promulgată legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.
- Comunicat AJFP Olt: Firmele care au optat pentru plata defalcată a TVA vor aplica sistemul Forexebug
- Procedura privind anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale principale reprezentând TVA, în cazul contribuabililor care optează pentru plata defalcată a TVA.
